---
title: "De câți bani am nevoie ca să mă pensionez?"
description: "Răspunsul obișnuit vine dintr-un studiu din 1998 despre un pensionar fără pensie, fără impozite și cu un buget care nu se schimbă niciodată, iar acel pensionar aproape sigur nu ești tu."
locale: "ro"
kind: "blog-article"
canonical_url: "https://www.fignis.io/ro/blog/de-cati-bani-am-nevoie-la-pensie/"
html_url: "https://www.fignis.io/ro/blog/de-cati-bani-am-nevoie-la-pensie/"
markdown_url: "https://www.fignis.io/markdown/ro/blog/de-cati-bani-am-nevoie-la-pensie.md"
last_updated: "2026-10-13"
---

# De câți bani am nevoie ca să mă pensionez?

> Răspunsul obișnuit vine dintr-un studiu din 1998 despre un pensionar fără pensie, fără impozite și cu un buget care nu se schimbă niciodată, iar acel pensionar aproape sigur nu ești tu.

## Metadatele articolului
- Categorie: Pensionare
- Publicat: 2026-10-13
- Timp de lectură: 14 min de lectură
- Etichete: pensionare, planificare financiară, rate de retragere, pensii
Întreabă de câți bani ai nevoie ca să te pensionezi și vei auzi de obicei un singur răspuns: **de 25 de ori cheltuielile tale anuale**. Dacă cheltuiești 30.000 € pe an, asta înseamnă 750.000 €.

Cifra provine din regula de 4%, ușor de reținut și sprijinită pe cercetări serioase. Numai că acele cercetări au răspuns la o întrebare mai îngustă decât cea pe care o pui tu, iar pentru majoritatea oamenilor cifra rezultată este greșită. Ca să vezi de ce, merită să pornești de la început.

## De ce ai nevoie de bani când nu mai lucrezi

### Facturile nu se opresc odată cu salariul

Locuința, mâncarea, energia și sănătatea costă în continuare după ultimul salariu, așa că economiile tale trebuie să acopere aceste **cheltuieli** pentru fiecare an pe care îl trăiești după ce nu mai lucrezi:

$$
\text{Bani necesari} \geq \text{Cheltuieli anuale} \times \text{Ani de acoperit}
$$

*Ideea de bază*

Să-i luăm pe **Ana și David**, amândoi de 50 de ani. Cheltuiesc **30.000 € pe an**, vor să nu mai lucreze de la 60 de ani și au nevoie ca banii să le ajungă până la 90, adică 30 de ani de cheltuieli:

$$
€30{,}000 \times 30 = €900{,}000
$$

*Cel mai simplu răspuns posibil*

### Banii investiți produc mai mulți bani

Suma de mai sus presupune că economiile lor stau nemișcate timp de 30 de ani, ceea ce nu e obligatoriu. A **investi** înseamnă a cumpăra active care aduc un venit sau cresc în valoare: **acțiunile** îți dau o parte din profiturile companiilor, iar **obligațiunile** îți plătesc dobândă pentru că împrumuți bani statelor sau companiilor.

Câștigurile aduc apoi la rândul lor câștiguri. Aceasta este [dobânda compusă](https://en.wikipedia.org/wiki/Compound_interest), iar în timp ea o ia mult înaintea dobânzii simple, care se plătește doar la suma inițială. Iată cum crește o sumă de 10.000 € cu 5% pe an peste inflație:

| Ani | Dobândă simplă | Dobândă compusă |
| :---: | ---: | ---: |
| 1 | 10.500 € | 10.500 € |
| 2 | 11.000 € | 11.025 € |
| 3 | 11.500 € | 11.576 € |
| 5 | 12.500 € | 12.763 € |
| 10 | 15.000 € | 16.289 € |
| 20 | 20.000 € | 26.533 € |
| 30 | 25.000 € | 43.219 € |

După 30 de ani, dobânda compusă a produs câștiguri de peste două ori mai mari, motiv pentru care Ana și David au nevoie de mult mai puțin de 900.000 €, cu condiția să accepte că piețele și scad, uneori cu o treime sau mai mult într-un singur an.

### Banii ținuți cash se micșorează pe nesimțite

[Inflația](https://en.wikipedia.org/wiki/Inflation) este creșterea generală și susținută a prețurilor. La 3% pe an, cei 30.000 € pe care Ana și David îi cheltuiesc anul acesta vor costa 30.900 € anul viitor, iar banii ținuți cash cumpără puțin mai puțin în fiecare an:

| Ani | Costul cheltuielilor Anei și ale lui David | Ce cumpără 100.000 € cash |
| :---: | ---: | ---: |
| 1 | 30.900 € | 97.087 € |
| 2 | 31.827 € | 94.260 € |
| 3 | 32.782 € | 91.514 € |
| 5 | 34.778 € | 86.261 € |
| 10 | 40.317 € | 74.409 € |
| 20 | 54.183 € | 55.368 € |
| 30 | 72.818 € | 41.199 € |

După 30 de ani, banii ținuți cash și-au pierdut aproape 60% din puterea de cumpărare, motiv pentru care, de aici încolo, toate sumele sunt exprimate în **euro de azi**, iar randamentele sunt măsurate *peste* inflație.

## Cum se leagă piesele între ele

Cheltuielile, anii, randamentele și inflația sunt cele patru ingrediente. Cu un randament perfect constant de 5% pe an peste inflație, Ana și David și-ar putea finanța cei 30 de ani cu aproximativ **461.000 €**. Piețele reale nu sunt niciodată atât de constante, așa că adevărata întrebare este de câți bani ai nevoie ca să treci și peste anii proști. Cercetătorii au răspuns la ea reluând istoria.

### Studiul Trinity

În 1994, planificatorul financiar [William Bengen](https://en.wikipedia.org/wiki/William_Bengen) a reluat istoria pieței americane începând din 1926 într-[un studiu](https://www.financialplanningassociation.org/sites/default/files/2021-04/MAR04%20Determining%20Withdrawal%20Rates%20Using%20Historical%20Data.pdf) care își imagina un nou pensionar în fiecare an. Fiecare retrăgea în primul an un procent din economiile inițiale și majora apoi acea sumă cu inflația în fiecare an. La 4%, toate portofoliile au rezistat cel puțin 33 de ani.[^1]

Patru ani mai târziu, trei profesori de la Universitatea Trinity au repetat testul cu mai multe rate de retragere și combinații de portofoliu. Lucrarea lor, cunoscută astăzi drept [studiul Trinity](https://en.wikipedia.org/wiki/Trinity_study), este locul unde majoritatea oamenilor întâlnesc pentru prima dată regula de 4%. Folosind date americane din 1926 până în 1995, [au măsurat](https://www.aaii.com/journal/199802/feature.pdf) cât de des au ajuns banii pentru 30 de ani:[^2]

| Portofoliu | 3% | 4% | 5% | 6% |
| --- | ---: | ---: | ---: | ---: |
| 100% acțiuni | 100% | 95% | 85% | 68% |
| 75% acțiuni / 25% obligațiuni | 100% | 98% | 83% | 68% |
| 50% acțiuni / 50% obligațiuni | 100% | 95% | 76% | 51% |

La 4%, fiecare portofoliu cu cel puțin jumătate din bani în acțiuni a rezistat toți cei 30 de ani în 95% sau mai mult dintre perioadele testate.

### Regula de 4%, sau 25 de ani de cheltuieli

Regula care a ieșit din aceste cercetări are trei pași:

1. În primul an, retragi **4% din economiile inițiale**.
2. În fiecare an după aceea, retragi **aceeași sumă majorată cu inflația**, indiferent ce au făcut piețele.
3. Restul rămâne investit.

Întoarsă invers, regula dă ținta cunoscută: economiile tale ar trebui să fie egale cu 25 de ani de cheltuieli.

$$
\text{Bani necesari} = \frac{\text{Cheltuieli anuale}}{0.04} = 25 \times \text{Cheltuieli anuale}
$$

*Regula de 4%*

Pentru Ana și David, asta înseamnă **25 × 30.000 € = 750.000 €**, cu aproape 290.000 € mai mult decât cei 461.000 € care ar ajunge dacă piețele ar crește exact 5% în fiecare an. Diferența există pentru că *ordinea* randamentelor contează, nu doar media lor. Să presupunem că cei 461.000 € ai lor câștigă în medie aceiași 5% pe an timp de 30 de ani, dar cu trei ani proști (−25%, −15% și −5%) și aproximativ 7,5% în fiecare dintre ceilalți ani:

| An | Mereu 5% | Anii proști la început | Anii proști la final |
| :---: | ---: | ---: | ---: |
| 1 | 454.233 € | 315.880 € | 465.992 € |
| 3 | 439.292 € | 196.574 € | 476.748 € |
| 5 | 422.819 € | 165.111 € | 489.189 € |
| 10 | 373.867 € | 63.165 € | 529.502 € |
| 15 | 311.391 € | Epuizat | 587.510 € |
| 20 | 231.653 € | Epuizat | 670.982 € |
| 25 | 129.886 € | Epuizat | 791.096 € |
| 30 | 0 € | Epuizat | 433.749 € |

Cu anii proști la final, rămân bani. Cu aceiași ani la început, banii se termină în anul 13, când Ana și David au 73 de ani, pentru că fiecare retragere din timpul scăderii vinde active la prețuri mici, iar ce s-a vândut nu mai poate recupera atunci când piața o face. Acesta este **riscul succesiunii randamentelor**. Ca să acoperi un început prost ca acesta ai nevoie de aproximativ cei 750.000 € pe care îi dă regula de 4%.

Este un rezultat elegant, dar el descrie pensionarul din experiment: fără pensie, fără impozite sau comisioane, un singur portofoliu pe viață, un buget care nu se schimbă niciodată și exact 30 de ani de finanțat. Puține pensionări reale arată așa.

## Șapte motive pentru care regula de 4% îți calculează greșit cifra

### 1. Presupune că nu ai nicio pensie

Regula se așteaptă ca investițiile tale să plătească totul, deși majoritatea oamenilor vor primi și o pensie de stat sau una ocupațională.

Ana și David se așteaptă la o pensie comună de **15.000 € pe an** netă de impozit începând cu vârsta de **67 de ani**, așa că din acel moment investițiile lor trebuie să acopere doar cealaltă jumătate a cheltuielilor:

$$
(€30{,}000 - €15{,}000) \times 25 = €375{,}000
$$

*Odată ce începe pensia*

Totuși, ei plănuiesc în continuare să nu mai lucreze de la 60 de ani, ceea ce lasă șapte ani în care economiile trebuie să plătească și cei 15.000 € pe care pensia îi va acoperi mai târziu. Această **punte** costă 7 × 15.000 € = 105.000 €, așa că de fapt au nevoie de **375.000 € + 105.000 € = 480.000 €**, nu de 750.000 €.

Un singur multiplicator nu poate surprinde niciuna dintre aceste părți. Aplicat întregului buget, le supraestimează nevoia cu 270.000 €, iar aplicat doar golului de după 67 de ani uită de punte și îi lasă cu 105.000 € în minus. Ca să calculezi corect trebuie să plasezi fiecare sursă de venit la data la care începe efectiv.

### 2. Nu îți schimbă niciodată cheltuielile, nici măcar într-un crah

Pensionarul din studiu își majorează cheltuielile cu inflația în fiecare an, orice s-ar întâmpla, ceea ce înseamnă că, după un crah, vinde mai multe acțiuni la prețuri mici ca să plătească aceleași vacanțe.

Am văzut deja cât costă asta: cu aceiași ani proști la început în loc de final, cei 461.000 € ai Anei și ai lui David se termină la 73 de ani, în loc să mai rămână bani. Cele mai proaste cazuri ale lui Bengen au fost exact acestea: oameni care s-au pensionat la sfârșitul anilor 1960 și au dat de un crah și de inflație ridicată în primii ani.

Pensionarii reali se comportă rareori ca cel din studiu, pentru că majoritatea ar călători mai puțin după un an prost, iar această flexibilitate se dovedește foarte valoroasă. În 2006, Jonathan Guyton și William Klinger [au testat pensionari](https://www.financialplanningassociation.org/article/journal/MAR06-decision-rules-and-maximum-initial-withdrawal-rates) care renunțau la ajustarea cu inflația după un an cu pierderi și își reduceau cheltuielile cu 10% ori de câte ori retragerile deveneau prea mari în raport cu portofoliul. Cu aceste două reguli, ratele inițiale de retragere de **5,2–5,6%** au rezistat în 99% dintre testele lor istorice pentru portofoliile cu cel puțin 65% în acțiuni.[^3]

La 5,2%, cei 30.000 € ai Anei și ai lui David ar necesita aproximativ **577.000 € în loc de 750.000 €**. În schimb, ar trebui să accepte un buget mai mic în unii ani, ceea ce are sens doar dacă esențialele, precum locuința și mâncarea, rămân protejate, iar cheltuielile opționale absorb reducerile.

[Vezi cum schimbă ordinea randamentelor rezultatele pensionării](/ro/blog/pensionare-la-inceputul-unei-prabusiri/) — Urmărește două portofolii cu aceleași randamente în altă ordine, în timp ce retragerile le despart rezultatele.

### 3. Presupune un singur portofoliu fix timp de 30 de ani

Fiecare portofoliu din cercetare și-a păstrat aceeași compoziție, reechilibrată anual timp de 30 de ani, iar versiunea pe care o citează cei mai mulți este jumătate acțiuni și jumătate obligațiuni.

Compoziția aleasă contează mai mult decât sugerează regula. La 4% în studiul Trinity, un portofoliu cu 75% în acțiuni a rezistat în 98% dintre perioade, față de 95% pentru o împărțire egală, iar portofoliile dominate de obligațiuni s-au descurcat mult mai prost, doar 71% rezistând atunci când acțiunile reprezentau un sfert din portofoliu. Activele care cresc încet pur și simplu nu au putut ține pasul cu cheltuieli care creșteau cu inflația în fiecare an.

Și planurile reale tind să își schimbe compoziția în timp. Ana și David ar putea ține cei șapte ani de bani pentru punte în numerar și obligațiuni pe termen scurt, ar putea păstra economiile pe termen lung în principal în acțiuni și ar putea muta treptat bani dintr-o parte în alta pe măsură ce se apropie data pensiei, lucruri pe care regula de 4% nu are cum să le exprime.

### 4. Cumpără o certitudine de 95% la un preț ridicat

Iată rezultatele Trinity pentru o împărțire egală între acțiuni și obligațiuni, traduse în banii pe care Ana și David ar trebui să îi economisească:

| Retragere inițială | Bani necesari pentru 30.000 € pe an | Perioade care au rezistat 30 de ani |
| ---: | ---: | ---: |
| 6% | 500.000 € | 51% |
| 5% | 600.000 € | 76% |
| 4% | 750.000 € | 95% |
| 3% | 1.000.000 € | 100% |

Trecerea de la 51% la 76% costă 100.000 €, adică aproximativ 4.000 € pentru fiecare punct procentual, în timp ce trecerea de la 76% la 95% costă 150.000 €, mai aproape de 8.000 € pe punct. Ultimele cinci puncte, de la 95% la 100%, costă 250.000 €, adică **50.000 € pe punct**.

Cu alte cuvinte, certitudinea devine tot mai scumpă cu cât o împingi mai aproape de 100%, iar pentru că fiecare euro de economii suplimentare trebuie câștigat, fiecare punct în plus costă și mai mult timp de muncă decât cel dinaintea lui.

Merită amintit și ce însemna „eșec” în acest studiu: un pensionar care a continuat să cheltuiască aceeași sumă până la capăt, fără să se adapteze vreodată. Un plan care arată o rată de succes de 75% cu un buget rigid nu înseamnă deci atât o șansă de 25% să rămâi fără bani, cât aproximativ o șansă de 25% să trebuiască să reduci cheltuielile la un moment dat. [Cercetările despre ajustarea cheltuielilor](https://www.kitces.com/blog/monte-carlo-retirement-projection-probability-success-adjustment-minimum-odds/) sugerează că, pentru gospodăriile dispuse să facă asta, o probabilitate inițială mai mică poate fi un plan perfect rezonabil,[^4] cu condiția să știe dinainte cât de adânci ar putea fi reducerile și ca cheltuielile esențiale să rămână protejate.

### 5. Ignoră costul de a rămâne cu prea mulți bani

Studiul consideră un pensionar ca fiind un succes fie că termină cu 1 €, fie cu 3 milioane de euro, iar în practică majoritatea au terminat mult peste 1 €.

Când [Michael Kitces](https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Kitces) a analizat perioade succesive de 30 de ani începând din anii 1870 cu un portofoliu 60/40, [a descoperit](https://www.kitces.com/blog/the-ratcheting-safe-withdrawal-rate-a-more-dominant-version-of-the-4-rule/) că un pensionar care urma regula de 4% ajungea cu **mai mult decât suma inițială în 60% din cazuri**, chiar și după ajustarea cu inflația.[^5]

Banii pe care nu îi cheltuiești niciodată au și ei un cost, plătit în ani suplimentari de muncă sau în călătorii și ajutor pentru copii amânate pentru că o formulă ți-a spus să aștepți. A lăsa o moștenire este un obiectiv perfect legitim, dar ar trebui să fie o decizie pe care o iei, nu efectul secundar al unei reguli empirice prea prudente.

Este reversul punctului anterior: cu cât insiști pe o rată de succes mai mare, cu atât mai des vei termina cu mult mai mult decât ți-a trebuit.

### 6. Ignoră impozitele

Studiul Trinity a folosit randamente înainte de orice impozit sau comision de fond, în timp ce tu îți vei plăti facturile cu bani deja impozitați.

Să presupunem, doar ca ilustrare, că retragerile Anei și ale lui David sunt impozitate cu o rată efectivă de 15%. Ca să cheltuiască 15.000 € ar trebui să retragă 15.000 € ÷ 0,85 ≈ 17.647 €, iar aplicând asta planului lor cu pensie și punte, cei 480.000 € cresc la aproximativ **565.000 €**. Comisioanele au același efect, pentru că un comision anual de fond de 1% la 750.000 € ia 7.500 € pe an, un sfert dintr-o retragere de 30.000 €.

O planificare atentă poate reduce factura fiscală. Multe sisteme fiscale impozitează doar câștigul la vânzare, nu întreaga sumă, așa că primele retrageri, care sunt în mare parte economiile tale inițiale, pot fi impozitate ușor. **Compensarea pierderilor fiscale** (tax-loss harvesting) merge mai departe, vânzând investiții în pierdere pentru a compensa câștigurile impozabile, deși multe țări restricționează recumpărarea imediată a aceluiași activ. **Împrumutul garantat cu portofoliul**, numit uneori credit Lombard, îți permite să plătești cheltuielile fără să vinzi nimic, deci nicio vânzare nu este încă impozitată, dar împrumutul are dobândă, iar o piață în scădere te poate forța să îl rambursezi sau să vinzi în cel mai prost moment posibil. Care dintre aceste opțiuni îți sunt accesibile depinde de locul în care trăiești și de modul în care îți sunt deținute conturile.

### 7. Presupune exact 30 de ani

Cel mai lung test Trinity a durat 30 de ani, dar cineva care se pensionează la 60 de ani poate foarte bine să trăiască până la 95 sau mai mult, iar cineva care se pensionează la 45 are nevoie de bani pentru o jumătate de secol. Cuplurile trebuie, de asemenea, să planifice pentru partenerul care trăiește mai mult, adesea cu o singură pensie redusă, așa că orizontul care contează este al tău, iar regula nu se adaptează la el.

### Unde a greșit regula pentru Ana și David

|  | Sumă |
| --- | ---: |
| Cheltuieli × 30 de ani, fără investiții | 900.000 € |
| Regula de 4% | 750.000 € |
| Cu pensia și puntea de 7 ani | 480.000 € |
| Adăugând 15% impozit pe retrageri | 565.000 € |

Regula de 4% le-a spus Anei și lui David că au nevoie de 750.000 €, în timp ce propriile lor cifre duc la aproximativ **565.000 €**, cu aproape 200.000 € mai puțin, și asta înainte de a ține cont de orice flexibilitate în cheltuieli. Pentru ei, diferența înseamnă ani de economisire în plus.

Eroarea poate merge la fel de ușor și în sens invers. Cineva care se pensionează la 45 de ani fără pensie, care se confruntă cu impozite mari sau care deține în principal obligațiuni ar putea constata că regula îl lasă în deficit, motiv pentru care un singur multiplicator este instrumentul greșit pentru o decizie atât de importantă.

## Cum înlocuiește Fignis regula cu planul tău

Fiecare dintre ipotezele de mai sus poate fi înlocuită cu una a ta. Fignis construiește o proiecție financiară din cifrele tale reale, în locul unui multiplicator:

| Regula de 4% presupune | În Fignis |
| --- | --- |
| Nicio pensie | Adaugi fiecare pensie și venit la data la care începe |
| Cheltuieli rigide | Separi esențialele de cheltuielile opționale și alegi cum reacționează cele opționale la anii proști |
| Un singur portofoliu fix | Dai fiecărui activ propriile randamente și muți bani între active la anumite date sau evenimente de viață |
| 95% sau nimic | Rulezi simulări Monte Carlo și vezi rata de succes *și* cum arată fiecare rezultat |
| Nu contează dacă rămâi cu prea mult | Vezi întreaga gamă a averii finale, nu doar dacă banii au ajuns |
| Fără impozite | Aplici regulile fiscale acceptate și costul de achiziție retragerilor |
| Exact 30 de ani | Îți stabilești propria dată de pensionare și propriul orizont al planului |

Ca să vedem totul cu cifre, am rulat planul Anei și al lui David în Fignis. Ei ajung la 60 de ani cu aproximativ 565.000 € într-un portofoliu 60/40: 60% într-un fond de acțiuni de la care așteptăm un randament de 5% pe an peste inflație și 40% într-un fond de obligațiuni cu 1,5%. Când se pensionează, pun deoparte 105.000 € într-un depozit pentru punte, iar de la 67 de ani primesc împreună 15.000 € pe an din pensie. Fignis nu calculează încă impozitul pe retrageri, așa că cei 565.000 € includ rezerva pentru impozite de la punctul 6.

### Veniturile la datele lor reale

Ana și David își pot introduce salariile până la 60 de ani și fiecare pensie de la 67, iar proiecția arată atunci atât anii de punte, când economiile duc totul, cât și anii în care pensia preia ștafeta, fără ca cineva să trebuiască să decidă ce multiplicator se aplică.

### Averea Anei și a lui David, an de an

Proiecție cu randamente constante, în euro de azi. Puntea acoperă intervalul 60–67 de ani; după aceea, pensia plătește jumătate din facturi.

| Vârstă | Cont și depozit pentru perioada de tranziție | Fond de obligațiuni | Fond de acțiuni |
| --- | ---: | ---: | ---: |
| 50 | 10000 | 88000 | 133000 |
| 51 | 9800 | 97300 | 151800 |
| 52 | 9500 | 106700 | 171500 |
| 53 | 9300 | 116200 | 192100 |
| 54 | 9100 | 125900 | 213900 |
| 55 | 8800 | 135800 | 236700 |
| 56 | 8600 | 145700 | 260600 |
| 57 | 8400 | 155900 | 285800 |
| 58 | 8200 | 166200 | 312200 |
| 59 | 8000 | 176600 | 339900 |
| 60 | 7800 | 187200 | 369000 |
| 61 | 83000 | 83800 | 387400 |
| 62 | 53400 | 85000 | 406800 |
| 63 | 23800 | 86300 | 427100 |
| 64 | 0 | 81800 | 448500 |
| 65 | 0 | 53200 | 470900 |
| 66 | 0 | 36000 | 482600 |
| 67 | 0 | 26600 | 486600 |
| 68 | 0 | 21000 | 501900 |
| 69 | 0 | 15400 | 517900 |
| 70 | 0 | 9600 | 534700 |
| 71 | 0 | 3800 | 552400 |
| 72 | 0 | 0 | 568800 |
| 73 | 0 | 0 | 582100 |
| 74 | 0 | 0 | 596100 |
| 75 | 0 | 0 | 610700 |
| 76 | 0 | 0 | 626100 |
| 77 | 0 | 0 | 642300 |
| 78 | 0 | 0 | 659300 |
| 79 | 0 | 0 | 677100 |
| 80 | 0 | 0 | 695800 |
| 81 | 0 | 0 | 715500 |
| 82 | 0 | 0 | 736100 |
| 83 | 0 | 0 | 757800 |
| 84 | 0 | 0 | 780500 |
| 85 | 0 | 0 | 804400 |
| 86 | 0 | 0 | 829500 |
| 87 | 0 | 0 | 855800 |
| 88 | 0 | 0 | 883500 |
| 89 | 0 | 0 | 912500 |
| 90 | 0 | 0 | 940400 |

### Cheltuieli care reacționează la piețe

Fiecare cheltuială este marcată fie ca esențială, fie ca opțională, iar pentru cheltuielile opționale Fignis oferă trei politici:

- **Folosește mai întâi activele disponibile** vinde investiții ca să continue plățile.
- **Păstrează capitalul** plătește cheltuielile opționale doar din ce au câștigat investițiile în perioada respectivă, așa că un an prost reduce automat bugetul de călătorii, în loc să forțeze o vânzare la prețuri mici.
- **Păstrează puterea de cumpărare** funcționează la fel, protejând în plus capitalul împotriva inflației.

Astfel, flexibilitatea descrisă la punctul 2 este integrată în planul însuși, în loc să depindă de voința ta în mijlocul unui crah.

Costurile mari și singulare, precum o mașină nouă la 65 de ani sau o bucătărie la 70, sunt plasate la datele la care se preconizează că vor avea loc, în loc să fie diluate într-o medie.

### Un portofoliu care se schimbă în timp

Fiecare activ are propria ipoteză de randament, regulile de alocare decid unde merg banii noi, iar regulile de transfer pot muta bani între active la o anumită dată sau când are loc un eveniment de viață. Asta le permite Anei și lui David să scoată banii pentru punte din fondul de obligațiuni, ca să nu vândă acțiuni când se pensionează, și să decidă ce se vinde mai întâi când nu mai au numerar: depozitul, apoi obligațiunile, iar acțiunile la final.

### Rate de succes care spun ceva

Fignis îți rulează întregul plan prin până la 1.000 de traiectorii de piață simulate, cu ani de crah și inflație variabilă. Fiecare traiectorie se încheie cu unul dintre trei rezultate: planul este finanțat (chiar dacă unele cheltuieli opționale au trebuit reduse), un activ nelichid precum casa a trebuit vândut sau facturile esențiale au rămas neplătite. Reducerile sunt numărate separat, cât de des și pentru câți ani, ca să vezi cât costă fiecare punct de succes.

Cu planul lor rigid, în care vând orice e nevoie înainte de a reduce ceva, Ana și David mai au bani la 90 de ani în 89,9% dintre piețele simulate:

### Averea Anei și a lui David în 1.000 de piețe simulate

Euro de azi. Traiectoriile care rămân fără bani sunt numărate ca zero, așa că percentila 10 ajunge la zero de îndată ce eșuează mai mult de una din zece.

| Vârstă | Mediană | Cele mai slabe 10% dintre rezultate (percentila 10) | Plan cu randamente constante | Percentila 25 | Percentila 75 |
| --- | ---: | ---: | ---: | ---: | ---: |
| 50 | 235300 | 224200 | 235600 | 229300 | 241400 |
| 51 | 263600 | 233100 | 263000 | 248500 | 282700 |
| 52 | 295200 | 249400 | 291500 | 270100 | 321200 |
| 53 | 324100 | 265600 | 321100 | 293100 | 361500 |
| 54 | 356600 | 285800 | 351900 | 315600 | 403300 |
| 55 | 388000 | 301700 | 383800 | 339900 | 445700 |
| 56 | 421500 | 322600 | 417100 | 366600 | 491700 |
| 57 | 463800 | 344300 | 451700 | 393600 | 539700 |
| 58 | 503200 | 367100 | 487700 | 424300 | 590600 |
| 59 | 539800 | 388400 | 525200 | 452700 | 647500 |
| 60 | 575000 | 398000 | 555900 | 476900 | 696100 |
| 61 | 560000 | 371300 | 545800 | 457500 | 707400 |
| 62 | 562000 | 348900 | 536900 | 438100 | 714700 |
| 63 | 552800 | 319400 | 529000 | 420600 | 735500 |
| 64 | 551600 | 295400 | 522000 | 403500 | 749500 |
| 65 | 544900 | 274000 | 516100 | 385900 | 766200 |
| 66 | 539900 | 252300 | 510800 | 369900 | 797800 |
| 67 | 532100 | 230200 | 508800 | 358200 | 827000 |
| 68 | 535300 | 224000 | 518900 | 352600 | 838600 |
| 69 | 552500 | 211100 | 529800 | 347700 | 854300 |
| 70 | 557300 | 212300 | 541500 | 349600 | 889000 |
| 71 | 576600 | 203800 | 553900 | 353100 | 937900 |
| 72 | 580600 | 196900 | 566900 | 348500 | 958600 |
| 73 | 603800 | 192400 | 580700 | 337800 | 1001000 |
| 74 | 603300 | 179700 | 595100 | 346700 | 1034700 |
| 75 | 618600 | 164800 | 610200 | 337300 | 1093300 |
| 76 | 642300 | 163300 | 626100 | 337800 | 1129800 |
| 77 | 670200 | 151000 | 642700 | 333600 | 1227800 |
| 78 | 685200 | 146700 | 660200 | 325300 | 1284100 |
| 79 | 701300 | 134100 | 678600 | 307700 | 1360500 |
| 80 | 716500 | 128500 | 697900 | 315500 | 1454300 |
| 81 | 737500 | 118900 | 718200 | 308100 | 1565900 |
| 82 | 765100 | 106500 | 739400 | 299300 | 1612300 |
| 83 | 761300 | 93200 | 761800 | 294100 | 1703800 |
| 84 | 782200 | 79700 | 785200 | 292700 | 1809100 |
| 85 | 810300 | 57500 | 809800 | 293100 | 1878500 |
| 86 | 825800 | 46300 | 835700 | 290900 | 2039400 |
| 87 | 849600 | 40700 | 862900 | 285800 | 2086600 |
| 88 | 857900 | 24800 | 891400 | 284600 | 2152100 |
| 89 | 904600 | 7000 | 921300 | 276600 | 2183600 |
| 90 | 934500 | 0 | 947300 | 288200 | 2291400 |

Mediana urmează îndeaproape planul cu randament constant, dar intervalul se lărgește mult: într-o piață din zece banii se termină înainte de 90 de ani, iar în cel mai norocos sfert ei termină cu peste 2 milioane de euro. Dacă planul tău se încheie cu milioane în majoritatea traiectoriilor, probabil economisești mai mult decât ai nevoie.

Flexibilitatea de la punctul 2 schimbă rezultatul. Dacă acceptă ca vacanțele să fie plătite doar din câștigurile portofoliului, succesul urcă la 96,7%:

### Planuri încă finanțate, pe vârste

Ponderea dintre cele 1.000 de piețe simulate în care Ana și David își pot plăti în continuare facturile esențiale.

| Vârstă | Cheltuieli rigide | Călătorii plătite din câștiguri |
| --- | ---: | ---: |
| 60 | 1 | 1 |
| 61 | 1 | 1 |
| 62 | 1 | 1 |
| 63 | 1 | 1 |
| 64 | 1 | 1 |
| 65 | 1 | 1 |
| 66 | 1 | 1 |
| 67 | 1 | 1 |
| 68 | 1 | 1 |
| 69 | 1 | 1 |
| 70 | 1 | 1 |
| 71 | 1 | 1 |
| 72 | 0.999 | 1 |
| 73 | 0.995 | 1 |
| 74 | 0.993 | 1 |
| 75 | 0.992 | 1 |
| 76 | 0.984 | 0.999 |
| 77 | 0.979 | 0.999 |
| 78 | 0.978 | 0.999 |
| 79 | 0.969 | 0.998 |
| 80 | 0.964 | 0.998 |
| 81 | 0.956 | 0.997 |
| 82 | 0.951 | 0.994 |
| 83 | 0.946 | 0.988 |
| 84 | 0.937 | 0.986 |
| 85 | 0.93 | 0.983 |
| 86 | 0.926 | 0.981 |
| 87 | 0.917 | 0.978 |
| 88 | 0.915 | 0.973 |
| 89 | 0.906 | 0.968 |
| 90 | 0.899 | 0.967 |

| Politica pentru călătorii | Succes | Ani cu călătorii reduse (mediană) |
| --- | ---: | ---: |
| Vinde active înainte de a reduce | 89,9% | 0 |
| Păstrează capitalul | 96,7% | 11 |
| Păstrează puterea de cumpărare | 97,3% | 14 |

Prețul acestor șapte puncte este renunțarea la o parte sau la toate călătoriile în aproximativ unsprezece ani din treizeci. Fignis îți pune acest compromis în față, în loc să îl ascundă într-un procent.

### Pune întrebarea invers

În loc să ghicești o cifră și să verifici dacă funcționează, poți lăsa Fignis să o caute. Alegi un singur lucru pe care are voie să îl modifice, precum data pensionării, nivelul cheltuielilor sau suma inițială, și rata de succes pe care o dorești, oriunde între 50% și 99%. Ana și David ar putea întreba, de exemplu: *care este cea mai apropiată dată la care ne putem pensiona cu cel puțin 75% șanse să ne păstrăm esențialele finanțate?* Fignis testează fiecare variantă pe același set de piețe simulate, apoi verifică varianta câștigătoare pe un set nou.

[Construiește-ți planul de pensionare](https://app.fignis.io)

Regula de 4% a fost un experiment ingenios despre un pensionar american imaginar, în timp ce pensionarea ta vine cu o dată de începere a pensiei, o factură fiscală, un portofoliu, câteva cheltuieli pe care le-ai putea reduce și altele pe care nu le-ai putea reduce, și un orizont propriu. Regula este utilă ca să-ți faci o idee despre ordinul de mărime al cifrei, dar planul care răspunde cu adevărat la întrebare este cel construit din propriile tale cifre.

[Calculează prețul unui an de muncă în plus](/ro/blog/valoarea-financiara-a-unui-an-in-plus-de-munca/) — Vezi cum un an suplimentar de muncă schimbă în același timp economiile, puntea și rata de retragere.

[Planifică drumul către ținta ta](/ro/blog/drumul-spre-independenta-financiara/) — Leagă cifra ta de pensionare de contribuții și de anii necesari pentru a o acumula.

## Note

[^1]: William P. Bengen, [„Determining Withdrawal Rates Using Historical Data”](https://www.financialplanningassociation.org/sites/default/files/2021-04/MAR04%20Determining%20Withdrawal%20Rates%20Using%20Historical%20Data.pdf), Journal of Financial Planning, 1994. 50% acțiuni americane / 50% titluri de stat americane pe termen mediu, pensionări începând din 1926.

[^2]: Philip L. Cooley, Carl M. Hubbard și Daniel T. Walz, [„Retirement Savings: Choosing a Withdrawal Rate That Is Sustainable”](https://www.aaii.com/journal/199802/feature.pdf), AAII Journal, 1998. Tabelul 3: retrageri ajustate cu inflația, S&P 500 și obligațiuni corporative de calitate superioară pe termen lung, 1926–1995; impozitele și costurile de tranzacționare excluse.

[^3]: Jonathan T. Guyton și William J. Klinger, [„Decision Rules and Maximum Initial Withdrawal Rates”](https://www.financialplanningassociation.org/article/journal/MAR06-decision-rules-and-maximum-initial-withdrawal-rates), Journal of Financial Planning, martie 2006. Încredere de 99% pentru portofoliile cu cel puțin 65% acțiuni, folosind regulile de retragere și de conservare a capitalului ale autorilor.

[^4]: Derek Tharp, [„Why 50% Probability Of Success Is Actually A Viable Monte Carlo Retirement Projection”](https://www.kitces.com/blog/monte-carlo-retirement-projection-probability-success-adjustment-minimum-odds/). Condiționat de ajustări continue și de praguri minime de venit.

[^5]: Michael Kitces, [„The Ratcheting Safe Withdrawal Rate: A More Dominant Version of the 4% Rule?”](https://www.kitces.com/blog/the-ratcheting-safe-withdrawal-rate-a-more-dominant-version-of-the-4-rule/). Portofoliu 60/40, perioade succesive de 30 de ani începând din anii 1870; rezultat ajustat cu inflația.