Sari la conținut

Pensionarea în pragul unei prăbușiri bursiere: cât contează momentul ales?

Doi pensionari pot porni cu aceeași avere și pot obține aceleași randamente pe termen lung, dar rezultate diferite, deoarece retragerile fac importantă ordinea randamentelor.

Pensionarea în pragul unei prăbușiri bursiere: cât contează momentul ales?: Doi pensionari pot porni cu aceeași avere și pot obține aceleași randamente pe termen lung, dar rezultate diferite, deoarece retragerile fac importantă ordinea randamentelor.

Doi pen­sio­nari pot porni cu 1 mi­li­on de euro, pot re­tra­ge anual 50.000 de euro și pot ob­ține ace­leași 30 de ran­damen­te anu­a­le. Unul poate rămâ­ne fără bani, în timp ce ce­lă­lalt în­che­ie cu 1,37 mi­li­oa­ne de euro. Di­fe­ren­ța pro­vi­ne din or­di­nea ran­damen­te­lor.

Ordinea schimbă rezultatul

Să ana­li­zăm aceas­tă suc­ce­siu­ne ipo­te­ti­că:

  • un an cu -40%;
  • un an cu -20%;
  • un an cu -10%;
  • doi ani cu +5%;
  • 25 de ani cu +8%.

Ambii pen­sio­nari re­trag 50.000 de euro la sfâr­și­tul fi­e­că­rui an. Suc­ce­siu­nea le oferă ace­lași ran­dament mediu ge­o­me­tric pe ter­men lung, de apro­xi­ma­tiv 4%. Ig­no­răm in­fla­ția, im­po­zi­te­le, co­mi­si­oa­ne­le și alo­ca­rea ac­ti­ve­lor, ast­fel încât or­di­nea să rămâ­nă sin­gu­ra va­ri­a­bi­lă.

Bt=Bt−1(1+rt)−WB_t = B_{t-1}(1+r_t) - W
Soldul portofoliului la sfârșitul fiecărui an

Ran­damen­tul (r_t) se schim­bă în fi­e­ca­re an. Re­tra­ge­rea (W) rămâ­ne la 50.000 de euro.

Dacă pră­bu­și­rea vine prima, sol­dul scade la apro­xi­ma­tiv 229.000 de euro după cinci ani și la 43.700 de euro după zece. Por­to­fo­li­ul se epu­i­zea­ză în anul 11. Dacă anii buni vin pri­mii, sol­dul ajun­ge la apro­xi­ma­tiv 3,19 mi­li­oa­ne de euro după 25 de ani și în­che­ie la aproa­pe 1,37 mi­li­oa­ne de euro după ace­leași pier­deri, sur­ve­ni­te mai târ­ziu.

€1MAcelași portofoliu inițial
€50kAceeași retragere anuală
~4.0%Același randament mediu geometric
Anul 11Epuizare când prăbușirea vine prima
€1.37MSold final când prăbușirea vine ultima

Fără re­tra­geri, am­be­le suc­ce­siuni ar con­du­ce la ace­eași va­loa­re ca­pi­ta­li­za­tă. Re­tra­ge­ri­le schim­bă re­zul­ta­tul de­o­a­re­ce ac­ti­ve­le vân­du­te după o scă­de­re nu mai pot par­ti­ci­pa la re­ve­ni­re. Van­gu­ard a do­cu­men­tat ace­lași me­ca­nism în da­te­le is­to­ri­ce din SUA: pen­sio­na­rul cu suc­ce­siu­nea ini­ția­lă mai slabă și-a epu­i­zat por­to­fo­li­ul mai re­pe­de.[1]

De ce contează pierderile de la început

Por­neș­te de la 1 mi­li­on de euro și o re­tra­ge­re de 40.000 de euro după pier­de­re. O scă­de­re de 10% lasă 860.000 de euro, una de 20% lasă 760.000, iar una de 40% lasă 560.000. Ur­mă­toa­rea re­tra­ge­re de 40.000 de euro re­pre­zin­tă ast­fel 4,65%, 5,26% sau 7,14% din sol­dul rămas.

În pe­ri­oa­da de acu­mu­la­re, con­tri­bu­ți­i­le din sa­la­riu pot com­pen­sa un ran­dament slab. La pen­sio­na­re, re­tra­ge­ri­le te pot obli­ga să vinzi în tim­pul scă­de­rii. Pier­de­ri­le ul­te­ri­oa­re con­tea­ză în con­ti­nu­a­re, dar rămân mai pu­ți­ne re­tra­geri vi­i­toa­re de fi­nan­țat.

Asigură-ți flexibilitatea înaintea prăbușirii

O re­zer­vă de nu­me­rar poate fi­nan­ța chel­tu­ie­li­le pla­ni­fi­ca­te cât timp in­ves­ti­ți­i­le își revin. Dacă chel­tu­iești 40.000 de euro pe an și păs­trezi 80.000 de euro în nu­me­rar pen­tru pen­sio­na­re, poți aco­peri doi ani fără să vinzi ac­țiuni. Și nu­me­ra­rul are un cost, așa că tes­tea­ză re­zer­va în con­tex­tul în­tre­gu­lui por­to­fo­liu.

Chel­tu­ie­li­le fle­xi­bi­le pot re­du­ce vân­ză­ri­le for­ța­te. De exem­plu, ai putea re­du­ce chel­tu­ie­li­le de că­lă­to­rie cu 5.000 de euro timp de un an după ce por­to­fo­li­ul scade cu 20% sub tra­iec­to­ria pla­ni­fi­ca­tă. De­fi­neș­te re­gu­la îna­in­te de pen­sio­na­re și ve­ri­fi­că dacă ai res­pec­ta-o în re­a­li­ta­te.

Încă un an de muncă ada­u­gă o con­tri­bu­ție, evită o re­tra­ge­re și scur­tea­ză pe­ri­oa­da de fi­nan­țat. Chiar și o parte de an sau un venit din muncă cu pro­gram redus poate di­mi­nua prima re­tra­ge­re din por­to­fo­liu.

Separă numerarul de urgență de cel pentru pensionareFolosește ipoteze diferite pentru șocuri neașteptate și pentru retragerile planificate din portofoliu.

Testează rezistența datei de pensionare

Con­stru­ieș­te mai multe va­ri­an­te:

  1. Ipo­te­ze­le de ran­dament de bază.
  2. O scă­de­re de 20% în pri­mul an.
  3. O scă­de­re de 40% în pri­mul an.
  4. Doi ani slabi la în­ce­put.
  5. In­fla­ție ri­di­ca­tă cu ran­damen­te slabe.
  6. Amâ­na­rea pen­sio­nă­rii cu un an.
  7. O re­du­ce­re tem­po­ra­ră a chel­tu­ie­li­lor după o scă­de­re a por­to­fo­li­u­lui.

Fignis poate com­pa­ra aces­te al­ter­na­ti­ve pe ace­eași cro­no­lo­gie, păs­trând vi­zi­bi­le chel­tu­ie­li­le, pen­si­i­le și im­po­zi­te­le. În­tre­ba­rea utilă este: „Ce aș schim­ba după un în­ce­put slab?”

Piața de­ci­de ran­damen­tul din pri­mul tău an de pen­sio­na­re. Tu alegi re­zer­va de nu­me­rar, re­gu­li­le de chel­tu­i­re, data pen­sio­nă­rii și alo­ca­rea por­to­fo­li­u­lui.

Revizuiește portofoliul înainte de pensionarePune alocarea activelor în legătură cu scăderile pe care le-ai putea întâmpina pe măsură ce se apropie retragerile.Leagă riscul succesiunii randamentelor de rata retragerilorVezi de ce un procent inițial de retragere nu poate înlocui un plan al fluxurilor de numerar la pensionare.
Înapoi la blogÎncepe acum